Se preconizează că, creșterea rapidă a tehnologiei fotovoltaice solare (PV) va genera o creștere bruscă a deșeurilor de panouri solare la sfârșitul duratei de viață - de ordinul a 60-78 de milioane de tone la nivel global până în 2050. Gestionarea acestor deșeuri este o provocare critică de mediu și economică. Acest articol servește drept o analiză a literaturii de specialitate privind reciclarea panourilor solare pe bază de siliciu, acoperind metode mecanice, chimice și termice, precum și cadre de politici. Din punct de vedere politic, cerințele Uniunii Europene privind responsabilitatea extinsă a producătorului în temeiul celei mai stricte Directive DEEE au determinat ratele de reciclare, în timp ce majoritatea celorlalte regiuni nu au mandate armonizate. Din punct de vedere tehnologic, o combinație de preprocesare mecanică (de exemplu, mărunțire, delaminare) și recuperare avansată (termică sau chimică) atinge cele mai bune randamente de recuperare a materialelor. Procesele inovatoare - cum ar fi piroliza și gravarea cu săruri topite noi - pot recupera peste 95% din materiale, inclusiv argintul și siliciul de mare valoare. Cu toate acestea, lacunele cheie includ o coordonare insuficientă a politicilor globale, o capacitate de reciclare nedezvoltată în multe regiuni și incertitudini privind calitatea și reutilizarea materialelor recuperate. Abordarea acestor lacune și permiterea reutilizării materialelor reciclate în panouri noi vor fi decisive pentru o industrie fotovoltaică solară sustenabilă.
The rapid growth of solar photovoltaic (PV) technology is expected to generate a surge of end-of-life (EoL) panel waste – on the order of 60–78 million tons globally by 2050. Managing this waste is a critical environmental and economic challenge. This article serves as a literature review on recycling silicon-based solar panels, covering mechanical, chemical, and thermal methods, as well as policy frameworks. Policy-wise, the European Union’s extended producer responsibility (EPR) requirements under the WEEE Directive have driven the highest recycling rates, while most other regions lack harmonized mandates. Technologically, a combination of mechanical preprocessing (e.g. shredding, delamination) and advanced recovery (thermal or chemical) achieves the best material recovery yields. Innovative processes – such as pyrolysis and novel molten salt etching – can recover over 95% of materials including high-value silver and silicon. However key gaps include insufficient global policy coordination, undeveloped recycling capacity in many regions, and uncertainties in the quality and reuse of recovered materials. Addressing these gaps and enabling the reuse of recycled materials in new panels will be decisive for a sustainable solar PV industry.
