O cantitate semnificativă din consumul de energie pe un campus universitar provine din clădirile de cazare. Acest studiu realizează un audit energetic asupra uneia dintre aceste clădiri. Obiectivele studiului includ identificarea tendințelor de consum energetic, sugerarea și implementarea măsurilor de modernizare, precum și evaluarea impactului economic al acestor măsuri. Colectarea intensă de date și analiza ulterioară în implementarea unor schimbări comportamentale minore, utilizarea echipamentelor de economisire a energiei și renovările majore au dus la mai multe opțiuni de conservare a energiei. Acestea au fost apoi clasificate pe niveluri de costuri scăzute, medii sau ridicate. Rezultatele liniei de bază au arătat un nivel mult mai ridicat de consum energetic, în special la etajele superioare, unde era necesară mai multă aer condiționat. Îmbunătățirea, în termeni de indice energetic al clădirii, de la nivelul de bază de 175 kWh/m² la 122,41 kWh/m², după implementarea recomandărilor, a fost semnificativă. Această reducere s-a tradus prin economii financiare și o reducere a amprentei ecologice a clădirii. Fezabilitatea economică a modernizărilor sugerate a fost, de asemenea, studiată prin examinarea perioadei de recuperare a investiției pentru măsurile propuse. Sistemele tradiționale de aer condiționat au fost înlocuite cu sisteme cu inverter eficiente din punct de vedere energetic, care au oferit o perioadă de recuperare de 3,85 până la 4,55 ani, având în vedere că costurile de capital au fost recuperate prin economiile de energie. Acest articol demonstrează că implementarea eficientă a schemelor de gestionare a energiei în clădirile rezidențiale universitare reduce atât consumul, cât și cheltuielile. Acest lucru îmbunătățește sustenabilitatea resurselor de mediu, iar concluziile noastre oferă un cadru care poate fi utilizat de alte instituții.
A significant amount of energy consumption at a university campus is in their accommodation buildings. This study conducts an energy audit on one of these buildings. The objectives of the study include identifying the trends in energy consumption, suggesting, and implementing, retrofitting, and measuring the economic impact of such measures. Intensive data gathering and subsequent analysis in the implementation of minor behavioral changes, energy-saving equipment usage, and major renovation, resulted in several energy conservation options. These were then categorized as low, medium, or high-cost levels. The results of the baseline showed a much higher level of energy consumption, especially in the upper floors, where more air conditioning was required. The improvement in terms of the Building Energy Index from the baseline of 175 kWh/m² to 122.41 kWh/m² of energy consumption after the recommendations were implemented was significant. This reduction amounted to financial savings as well as a reduction in the environmental footprint of the building. The economic feasibility of the suggested retrofitting was also studied through examination of the payback period of the proposed measures. Traditional air conditioning systems were replaced with energy efficient inverter systems, which provided a payback period of 3.85 to 4.55 years, bearing in mind that capital costs were recovered through the savings in energy. This article demonstrates that the effective implementation of energy management strategies in university residential buildings that reduces both energy consumption and expenditure. This enhances the sustainability of the environmental resources, and our findings provide a framework which may be suitable for use by other institutions.
